+40 727305458 WhatsApp

Terenuri Arad – Vanzari terenuri Arad

Cauta

Our Blog

DESPRE ARAD, ECONOMIA ARADULUI

Adaugat la ianuarie 31, 2014 de arimob in Informatii utile

DESPRE ARAD
ECONOMIA ARADULUI

Aşezarea sa geografică, la intersecţia drumurilor comerciale şi apropierea de graniţă, a favorizat dezvoltarea economică a oraşului.Aradul este un centru industrial şi comercial cu o bogată tradiţie. Breslele apărute în secolele XVII – XVIII vor constitui baza de dezvoltare a industriei arădene. Prin renumele produselor sale Aradul va fi considerat unul dintre cele mai importante centre manufacturiere ale imperiului habsburgic.
În ultima parte a secolului XIX pe lângă mica industrie îşi face apariţia şi marea industrie. Amintim aici moara cu aburi, fabrica de spirt si drojdie şi fabrica textilă a fraţilor Neuman, fabrica de maşini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel care prin calitatea produselor sale va ajunge renumită în Europa, fabrica de vagoane condusă de Johann Weitzer. La începutul secolului XX oraşul Arad putea fi considerat printre cele mai dezvoltate oraşe din Transilvania.
În perioada interbelică marea industrie continuă să fie reprezentată de uzinele Astra, constituite în 1920, unde se vor construi vagoane de cale ferată şi de tramvai, automotoare, camioane şi chiar avioane, de fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, de moara Neuman, de fabrica de mobilă „Lengyel”. Apar noi activităţi industriale, cum ar fi Fabrica de zahăr (1926), „Polyrom” (lacuri si vopsele,1930), Uzina Tehnică Arad (becuri electrice 1935), „Iron” (aparate radio si electrotehnice). În 1937 existau 110 unităţi industriale în comparaţie cu 59 câte existau în 1919. Activitatea economică s-a amplificat, plasând Aradul cu cele 4001 de companii pe a patra poziţie din ţară.
După război dezvoltarea Aradului a fost puternic frânatã, poziţia din perioada interbelicã nemaifiind niciodată atinsă. Au apărut noi activităţi industriale, unele unice în România, cum ar fi Arădeanca (producătoare de păpuşi, 1959) şi Victoria(producătoare de ceasuri 1962).
În 1989, economia României era în pragul dezastrului. Regimul comunist a lăsat în urmă un sistem super centralizat, lipsa iniţiativei private, productivitate redusă, tehnologii învechite, energofage şi poluante, o infrastructură distrusă, o forţă de muncă supradimensionată şi cu mentalitate de tip „dictatura proletariatului”.
Punctul de plecare în rezolvarea acestor probleme l-a constituit dezvoltarea economiei de piaţă. Un rol important în acest proces l-au constituit restructurarea industrială, privatizarea societăţilor cu capital de stat şi atragerea investiţiilor străine. Acest proces a fost dureros şi de lungă durată. Printre „victimele” tranziţiei la economia de piaţă din Arad s-au numărat şi intreprinderi cu o bogată tradiţie (UTA – textile, ARIS – maşini unelte). Deşi privatizate, vechile unităţi din industria alimentară arădeană se află într-un puternic declin (prelucrarea cărnii şi a laptelui, producerea zahărului).
În ciuda acestor eşecuri, datorită deschiderii şi implicării active a administraţiei publice locale şi a Camerei de Comerţ în politica de dezvoltare economică locală şi a orientării acesteia spre atragerea investiţiilor străine, municipiul Arad, cunoaşte după 1989 o dezvoltare susţinută, mult peste cea naţională.
Au contribuit la acest succes, pe lângă o serie de privatizări reuşite (de exemplu Astra Vagoane, achiziţionată de Trinty Industries Inc., SUA, Arbema achizitionată de Brau Union AG, Austria) investiţiile în noi unităţi industriale realizate prin atragerea investitorilor străini şi români. O explicatie pentru atractivitatea Aradului o constituie poziţia sa geografică strategică, oraşul fiind principala poartă de intrare în Româniadinspre Uniunea Europeană şi cel mai important nod al reţelelor de transport rutiere si feroviare transeuropene din vestul României, inclus în Coridorul Paneuropean IV, care leagă Europa de Vest de ţările Europei de Sud – Est şi Asiei Centrale. Un alt element de atractivitate l-a constituit infrastructura extinsă, forţa de muncă calificată şi bogata tradiţie industrială. Nu în ultimul rând trebuie menţionată implementarea cu succes a proiectului Zonei de Dezvoltare Economice Arad promovat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad în parteneriat cu administraţia publică locală.
Principalele ramuri industriale şi cele mai reprezentative firme din Arad:
•    vagoane de marfă – Astra şi vagoane de călători – Astra Vagoane Călători
•    mobilă şi accesorii pentru mobilă: Imar, MGA, Cotta Internaţional, Feroneria
•    confecţii şi textile: Sabina & Co, Moda, TEBA, Manitoba
•    industrie agro-alimentară: CAI Curtici
•    componente pentru industria auto
•    componente electronice: Eastern Technology
•    contoare: Contor Zenner, Victoria
•    încălţăminte: West Shoes Industry
•   materiale paramedicale: Sanevit
Principalele produse de export constau în vagoane de marfă şi material rulant, confecţii şi textile, mobilier şi accesorii, componente pentru industria auto, încălţăminte şi jucării.
PREZENTAREA ZONELOR INDUSTRIALA DIN ARAD
Zona Industrială Vest
Înfiinţată în 1998;
Suprafaţa zonei: 150 ha;
Localizare: platforma de Nord – Vest a municipiului Arad, intravilan;
Suprafaţă: 150 ha;
Destinaţie: activităţi de servicii, de depozitare şi industriale;
Acces: şoseaua DN 7/ E 68 Bucureşti – Deva – Arad – Budapesta – Viena;
Infrastructură:
•    acces direct la drumul european E68 şi la centura ocolitoare a Aradului;
•    drum colector;
•    drumuri interioare cu îmbrăcăminte modernă: 3,1km;
•    alimentare cu gaz metan joasă presiune (2.200 Nmc/h): 3,8 km;
•    canalizare pluvială gravitaţională: 5,2 km;
•    canalizare menajeră sub presiune: 4,7 km;
•    alimentare cu apă potabilă: 4,6 km;
•    alimentare cu energie electrică (20 KV, 8 MW putere instalată): 14,3 km;
•    rezervor de apă pentru stingerea incendiilor.
Principalele activităţi din Z.I.A. VEST:
–  depozite
–  reprezentante auto
–  servicii în domeniul hotelier
–  complexe comerciale

Zona Industrială Est

Înfiinţată în 2002;
Suprafaţa zonei: 20 ha;
Localizare: platforma de Est a municipiului Arad, intravilan;
Destinaţie: activităţi de servicii, de depozitare şi industriale;
Acces: şoseaua naţională DN 7/E68 Bucureşti – Deva – Arad – Budapesta – Viena

Infrastructură:
•    drumuri interioare cu îmbrăcăminte modernă: 0,3km;
•    alimentare cu gaz metan joasă presiune ( 2.500 Nmc/h);
•    canalizare pluvială gravitaţională: 0,4 km;
•    canalizare menajeră gravitaţională: 0,7 km;
•    alimentare cu apă potabilă: 0,4km;
•    alimentare cu energie electrică (0,4 KV, 630 KVA putere instalată): 0,4 km.
Principalele activităţi din Z.I.A. EST :
–  depozite
–  reprezentanţe auto
–  servicii în domeniul hotelier
–  complexe comerciale

Zona Industrială Nord
Înfiinţată în 2004;
Localizare: platforma de Nord a municipiului Arad;
Suprafaţă: 110 ha;
Destinaţie: activităţi de servicii, depozitare, industrie;
Acces: din centura municipiului acces la şoseaua naţională DN 7 / E68 Bucureşti – Deva – Arad – Budapesta – Viena şi DN 69 / E671 Timişoara – Arad – Oradea;
Infrastructură: reţea de gaz, reţea de apă, reţea de electricitate, drum colector;

Zona Industrială Sud / Zădăreni

Înfiinţată în 2004;
Localizare: platforma de Sud a municipiului Arad;
Suprafaţă: 150 ha;
Destinaţie: activităţi de servicii, depozitare, industrie;
Acces: 1,2 km de la şoseaua naţională DN 69/E671 Timişoara – Arad – Oradea;
Infrastructură: reţea de electricitate 110 kV, bazin colector, studii fezabilitate capacitate utilităţi (alimentare apă, gaz natural, canalizare, electricitate);
Sursa: Primaria Arad


0 comments

Adauga un comentariu

You must be logged in to post a comment.